Interactivitatea metodei proiectului de grup și avantajele ei.

Metoda  Proiectul de grup – o metodă interactivă?

Avantajele ei pentru dezvoltarea capacităților de interrelaționare.

Proiectul de grup reprezintă o activitate de evaluare mai amplă decît investigația. Proiectul de grup începe în clasă, prin definitivarea și înțelegerea sarciniide lucru – eventual și prin începerea rezolvării acesteia – se continua acasă pe parcursul a cîteva zile sau săptămîni, timp în care elevul are permanente consultări, și se încheie tot în clasă, prin prezentarea în fața colegilor a unui raport asupra rezultatelor obținute, a produsului realizat. Această metodă este una din preferatele elevilor, deoarece elevilor le place să creeze, să cerceteze, interactivitatea acestei metode poate fi demonstrate prin următoarele argumente:

 - Are la bază un proces de informare

  -Oferă posibilitatea să participle toți copiii conform particularitălor sale de dezvoltare

  -Încurajează copiii timizi, implicîndu-i în activitate

  -Învață copiii să comunice între ei

  -Oferă șansa de a analiza în ce măsură elevul folosește adecvat cunoștințele, instrumentele, materialele disponibile în atingerea finalităților propuse

  -Scoate elevii din rutina zilnică

  -Promovează elevii spre o învățare activă

  -Pune elevii în situația de a acționa și a rezolva sarcini în mod individual sau în grup

Avantajele proiectului de grup la limba și literatura română pentru dezvoltarea capacităților de interrelaționare sînt următoarele:

·         Învață elevii să comunice

·         Elevii trebuie să asculte și părerea colegilor din grup

·         Elevii timizi sunt încurajați și susținuți de către colegii de grup

·         Elevii promovează toleranța și deschiderea față de nou

·         Elevii au posibilitatea să se autoafirme în domeniu care se descurcă cel mai bine

·         De colaborarea în interiorul grupului depinde succesul tuturor

                                                                                                                         

                                                                                                    Rusu Svetlana învățătoare

                                                                                                       Școala Primară ,,H. Corbu”

                                                                                                          s. Dubăsarii Vechi, r. Criuleni

Experimentul în cadrul lecţiilor de ştiinţe

,,Mi s-a spus şi am uitat,

Am văzut şi am înţeles, 

Am făcut şi am învăţat” 

(Confucius)

„Întâmplarea nu ajuta decât o minte pregătită” – spunea Pasteur – „căci o minte nepregătită nu vede mâna pe care o întinde întâmplarea” completează Fleming. Întâmplarile acestea presupun inteligenţă, imaginaţie, dorinţa de „a şti”, spirit creator, flexibilitate, perseverenţă.

    Lecţia pune în discuţie experimente, cu ajutorul cărora elevii vor descoperi lucruri simple din punct de vedere ştiinţific, dar cu multă aplicabilitate în practică. Elevii au posibilitatea să conştientizeze, completeze şi să sistematizeze informaţii referitoare la transformările şi însuşirile corpurilor.

ÎNVELIŞUL GAZOS   AL PĂMÎNTULUI

clasa III

1. ORGANIZARE

*Se împarte clasa în patru echipe de lucru;

*Se identifică echipele şi sarcinile fiecăreia;

Echipa 1: Naturaliştii- ,,Aerul întreţine arderea?”

Echipa 2: Actorii – ,,Răcoare prin evaporare”

Echipa 3: Pictorii – ,, Gheaţa se topeşte”

Echipa 4: Muzicienii - ,, Boabe săltăreţe”

*Se enunţă succint şi accesibil obiectivele 

activităţii 

            2.DESFĂŞURAREA  EXPERIMENTULUI

*Se verifică materialele

*Se prezintă fişa de experienţe, aceasta este completată de un elev din echipă ales de colegi.

*Se monitorizează de către învăţător în permanentă activitatea, oferindu-se indicaţii şi ajutor acolo unde este nevoie.

                                                                  Timp de lucru: 15  minute

Echipa 1 “Naturaliştii ” 

Experimentul: Aerul întreţine arderea?

Materiale	Mod de lucru	Ce observăm?	Explicaţia
- farfurie - apă colorată - lumânare aprinsă - un borcan de 800 ml - plastilină	1. Într-o farfurie întinsă se pune apă colorată puţină. 2. Se fixează lumânarea în centrul farfuriei cu ajutorul plastilinei şi se aprinde. 3. Lumânarea aprinsă este acoperită cu un borcan.	Lumânarea arde un scurt timp, apoi se stinge. După stingerea lumânării, apa din farfurie urcă în borcan.	Aerul conţine oxigen, care întreţine arderea. Lumânarea se stinge atunci când oxigenul s-a consumat.

    Se urmăreşte desfăşurarea activităţii fiecărei echipe şi se intervine la solicitarea lor. (conversaţia demonstraţia,  problematizarea, explicaţia, cooperarea).

Ce gaz folosesc plantele în procesul de respiraţie?

      Răspunsuri aşteptate: (scrise de către elevi în cele două coloane ale tabelelor rămase libere)

Echipa 2 “Actorii” 

Experimentul: Răcoare prin evaporare

Materiale	Mod de lucru	Ce observăm?	Explicaţia
- un pahar - un termometru de cameră - un şerveţel de hârtie - apă la temperatura camerei	1. Se măsoară temperatura apei din pahar. 2. Se introduce şerveţelul în apa din pahar, se scoate şi se stoarce. 3. Se înfăşoară pe rezervorul termometrului. 4. Se aşteaptă câteva minute. 5. Se citeşte temperatura indicată de termometrul înfăşurat în şerveţelul ud.	* Temperatura indicată de termometrul înfăşurat  în şerveţelul umed este cu câteva grade mai mică decât temperatura apei din pahar.	* Apa din şerveţelul umed se evaporă. Pentru a se evapora, apa preia din căldura de la şerveţel, iar acesta se răceşte.

     Se urmăreşte desfăşurarea activităţii fiecărei echipe şi se intervine la solicitarea lor. (conversaţia demonstraţia,  problematizarea, cooperarea).

    De ce se pune un prosop umed pe fruntea unei persoane care are febră?

    Răspunsuri aşteptate: (scrise de către elevi în cele două coloane ale tabelelor rămase libere)

Echipa 3 “Pictorii” 

Experimentul: Gheaţa se topeşte

Materiale	Mod de lucru	Ce observăm?	Explicaţia
- un pahar - apă - cuburi de gheaţă	1. Se umple paharul cu apă. 2. Se pun câteva cuburi de gheaţă, astfel încât apa din pahar să se ridice până la marginea paharului. 3. Se aşteaptă câteva minute.	* După câteva minute gheaţa se topeşte. Apa nu curge din pahar. Mai mult, nivelul ei rămâne acelaşi.	* Cuburile de apa plutesc pe apă, deoarece gheaţa este mai uşoară decât apa. Apa rezultată din topirea cuburilor de gheaţă ocupă un volum mai mic decât gheaţă.

 Se urmăreşte desfăşurarea activităţii fiecărei echipe şi se intervine la solicitarea lor. (conversaţia demonstraţia,  problematizarea, cooperarea).

  De ce reuşesc să supravieţuiască vieţuitoarele din lacuri pe timpul iernii?

Răspunsuri aşteptate: (scrise de către elevi în cele două coloane ale tabelelor rămase libere)

Echipa 4 “Muzicienii” 

Experimentul: Boabe săltăreţe

Materiale	Mod de lucru	Ce observăm?	Explicaţia
- apă minerală - boabe de stafide - un pahar	1. Se pun boabele de stafide în pahar. 2. Se toarnă apa minerală.	* Boabele de strugure urcă şi coboară în apă.	* Bulele de dioxid de carbon din apă sunt mai uşoare decât apa. Ele se lipesc de boabele de struguri şi urcă împreună. La suprafaţa apei, bulele de gaz ies în aer, iar boabele, fiind grele, cad în pahar.

Se urmăreşte desfăşurarea activităţii fiecărei echipe şi se intervine la solicitarea lor. (conversaţia demonstraţia,  problematizarea, cooperarea).

Ce s-ar întâmpla dacă am realiza experimentul cu apa plată?

Răspunsuri aşteptate: (scrise de către elevi în cele două coloane ale tabelelor rămase libere)

AVANTAJELE REALIZĂRII EXPERIMENTULUI

*Are un caracter interactiv;

*A acoperit domeniul: - psihomotor: capacitaţi (de a asocia adecvat noţiunile şi termenii specifici ştiinţelor, în diferite contexte de utilizare), aptitudini şi deprinderi;

       - socio-afectiv: atitudini în timpul lucrului în echipă, cooperare, acceptare;

       -  cognitiv: cunoştinţele acumulate anterior;

*A oferit un feed-back imediat (învăţătorul a putut să intervină în diverse situaţii);

*A implicat verificarea tuturor elevilor într-un interval de timp limitat;

*A constituit o modalitate atractivă de lucru, integrînd şi elevi cu probleme de adaptare.

                Maria Derenco, profesoară gimnaziul Podgoreni, r-nul Orhei

Omul şi piatra

Dragele mele colege,

vă provoc la o discuţie, utilizînd metoda celor 6 De ce ?

Omul şi piatra

Distratul  s-a împiedicat de ea.

Violentul a utilizat-o ca proiectil.

Întreprinzătorul a construit cu ea .

Ţaranul obosit a folosit-o pentru a se aşeza pe ea.

Pentru copil a fost o jucărie .

Şi Michelangelo a scos din ea cea mai frumoasă sculptură.

În toate aceste cazuri, diferenţa nu a fost piatra, ci omul !

De ce acţiunea omului este diferită ?

       Vă mulţumesc,

 Ana Cojuşneanu

Învățarea interactivă: sugestii pentru învățători și beneficii pentru elevi

 Sugestii pentru o învăţare interactivă eficientă:

-       Obişnuiţi elevii cu practicile participative de cooperare, ajutaţi-i să se obişnuiască să reflecteze, să lucreze şi să inveţe împreună, să se asculte reciproc, să îşi valideze sau invalideze propriile argumente, să-şi repartizeze sarcinile de lucru, să-şi planifice munca pentru a avansa lucrarea comuna etc.

-       Obişnuiţi elevii să accepte diferenţele dintre ei, dar şi să descopere  complementarităţile, în toate acţiunile lor prevalînd interesul echipei, al comunităţii educaţionale în care ei invaţă şi se formează.

-       Gîndiţi-vă la faptul că în învăţarea interactivă, profesorul este întotdeauna prezent, cel puţin prin instrucţiunile scrise oferite grupurilor şi prin întrebările, informaţiile, clarificăriile, sugestiile şi încurajările adresate acestora. Încercaţi să fiţi o prezenţă discretă pentru a lăsa iniţiativa de acţiune grupurilor; nu vă impuneţi prezenţa, ci propuneţi-o grupurilor care o reclamă, acordîndu-le sprijinul necesar.

-       Instalaţi în clasă un spirit de cooperare şi cercetare care să vă permită să stabiliţi cine se poate intr-ajutora şi cum, pornind de la ideea că profesorul nu este singurul omniscient, dar mai există şi alte surse posibile.

-       Asiguraţi condiţiile materiale şi ambientale necesare desfăşurarii activitaţilor interactive.

13 beneficii pentru elevi ale învăţării interactive:

1.  interacţiune faţă în faţă între membrii grupului (de regulă mic 4–5 membri);
2.  interacțiuni intelectuale, verbale și socio-afective nemijlocite între elevi, datorită cărora se dezvoltă competențe intelectuale;
3. fiecare elev din grup are responsabilitatea să-și îndeplinească sarcina ce-i revine, căci scopul învățării interactive este de a îmbunătăţi nivelul performanţelor fiecărui;
4. se formează și se dezvoltă unele deprinderi sociale – elevii învaţă să se cunoască şi să aibă încredere unii în alţii, să comunice deschis unii cu alţii, să se accepte şi să se sprijine, să rezolve într-un mod constructiv conflictele atunci cînd acestea apar, să ia decizii pe baza acordului comun al membrilor;
5. conştientizează că parteneriatul cu alţi colegi le oferă şanse noi de împărtăşire a unor experienţe eficiente de învăţare;
6. învaţă din experienţa altor colegi (Watson);
7. stimulează la elevi dezvoltarea gîndirii critice, creative şi laterale (C.L. Oprea);
8. dezvoltă încrederea în propriile puteri (C.L. Oprea);
9. promovează o atitudine pozitivă, respectul reciproc şi toleranţa (C.L. Oprea);
10. motivează participarea activă şi implicarea în sarcina colectivă (C.L. Oprea);
11.  “petele oarbe” sînt corectate – “este mai uşor să recunoşti greşelile altora decît pe cele proprii” (Watson);
12.  simt responsabilitatea pentru succesul colegilor;
13. stimulează apariţia ideilor noi ce rezultă din interacţiunea cumulativă, “deoarece fiecare membru dezvoltă ideile celuilalt”.

 Baftă, stimate colege!

Berezovskaia Elena,

 învățătoare Liceul Teoretic „Andrei Vartic”, or.Ialoveni

CERINŢE FAŢĂ DE OPERAŢIONALIZAREA OBIECTIVELOR OPERAŢIONALE

               Stimați colegi, pentru ca un obiectiv să fie operaționalizat corect va recomand să respectați următoarele cerințe:

      precizați comportamentul final observabil al elevului: să identifice, să compare, să estimeze... etc.;

      stabiliți condițiile de învățare: „din textul dat”, „utilizînd modelul...”, „în baza algoritmului…”etc.;

      definiți criteriul de performanță (număr de cuvinte selectate, număr de întrebări formulate, limita de timp etc.): „3 din 5 cuvinte”, „2 din 3 întrebări”, „în timp de 5 minute” etc.;

      formulați operația logică sau abilitatea mentală activată, nu informația, ideea, problema de rezolvat („să identifice...”);

      exprimați-l în termeni comportamentali expliciți, prin utilizarea unor verbe de acțiune;

      corespunzător nivelului de dezvoltare al inteligenței elevilor, experiențelor anterioare de învățare;

      operațiile, abilitățile specificate în conținutul obiectivului să fie variate (operații complicate de gîndire, gîndire creativă);

      descrieți schimbarea care se așteaptă să se producă în comportamentul elevului, nu activitatea profesorului („să distingă”, „să clasifice”);

      să vizeze o operație singulară astfel încît să se faciliteze evaluarea nivelului de realizare;

      să fie elaborat în puține cuvinte.

Vă doresc succese în operaționalizarea obiectivelor operaționale.

Cu stimă și profund respect, Berezovskaia Elena

învățătoare grad didactic II, Liceul Teoretic „Andrei Vartic”, Ialoveni

De ce e bine să utilizăm metoda „Colțurile” în cadrul lecțiilor de Limba și literatura română

     Specific metodelor interactive de grup este faptul că ele promovează interacțiunea dintre mințile participanților, dintre personalitățile lor, ducînd la o învățare mai activă și cu rezultate evidente.                                                                                   

    ,,Colțurile” este o metodă de învățare prin cooperare, al cărei scop este să genereze o dezbatere și să folosească procesele de grup pentru a genera discuții în contradictoriu.  ,, Colțurile” pot fi folosite în cadrul unei lecții în care se dezbate basmul, deoarece sînt un mijloc plăcut de a conduce dezbaterile în cazul problemelor controversate, situații în care elevii pot avea puncte de vedere diferite. Activitatea poate avea loc după lectura în clasă a unui basm, ori după vizionarea unui film. ,,Colțurile” este o metodă de rezolvare de probleme prin stimularea creativității.Metoda este interacivă deoarece:

* se bazează pe intercomunicarea, comnicarea cu ceilalți;

* contribuie la autodescoperirea propriilor capacități și limite, pentru autoevaluare;

* dezvoltă capacitățile elevilor de a lucra împreună;

* sporește  interesul pentru o temă sau o sarcină dată, motivînd  elevii pentru învățare;

* afirmațiile de obicei provocatoare și  contradictorii reprezintă un stimul pentru participanți;

* are ca efect educarea stăpînirii de sine, a unui comportament tolerant față de  opiniile celorlalți;.

* în grupurile formate spontan se dezbat pozițiile față de afirmația respectivă: păreri , argumente , problematizări;

* reprezintă o componentă importantă pentru viață și pentru activitatea profesională viitoare.

     Metoda ,,Colțurile” contribuie la dezvoltatarea capacităților de argumentare, deoarece alegerea unei opinii stimulează căutarea unor argumente în favoarea ei. Astfel se facilitează un schimb de păreri în plen. La finele activității suporterii pot să se deplaseze în alt grup, dacă argumentele părții adverse au fost mai convingătoare. Învățătorul nu intervine în discutarea problemei, dar pune întrebări care să evidențieze rolul argumentelor.Exersînd în acest mod, elevii:

-învață să ia o hotărîre în urma unei analize în detaliu a tuturor aspectelor problemei,

- evită să răspundă la o întrebare prin ,, da” sau  ,,nu” argumentînd temeinic răspunsul,

- conștientizează necesitatea de a explica opțiunea pentru o idee sau alta,

- se conving dacă argumentele aduse sînt un sprijin logic pentru ideea pe care o susțin.

                                                            

                                                                                       Cerlat Natalia, învățătoare

                                                                                       Școala primară,, H.Corbu"

                                                                                       s.Dubăsarii Vechi, r-ul Criuleni

Strategii didactice interactive de dezvoltare a gîndirii critice

Învăţătoare:Sîrbu Lilia,Liceul Teoretic ,,Orizont",Buiucani

Pînza metodelor de învățămînt

Învățătoare :Sîrbu  Iulia, Liceul Teoretic  Orizont, Buiucani

LECŢIA INTERACTIVĂ

  

        Trăind şi activînd într-un secol al rapidităţii inovaţiilor,noi,pedagogii,sîntem primii care trebuie să ne adaptăm cerinţelor atît de diverse şi contraversate pe care le impune societatea.Zi de zi sînt în veşnică căutare a celor mai eficiente metode,procedee,mijloace nu atît de instruire,cît de formare a unei generaţii puternice,flexibile,care să se încadreze uşor şi sigur în societate.

Învăţătoare:Sîrbu Lilia,Liceul Teoretic ,,Orizont",Buiucani

Contribuţia competenţei empatice a cadrului didactic necesară pentru promovarea învăţării interactive.

             Din punct de vedere psihologic, învăţarea se produce într-un mediu social în care elevii interacţionează unii cu alţii, iar calitatea învăţării interactive depinde de cultura intercomunicării, specifice profesorului şi de cultura învăţrii proprii clase de elevi.

              Cert este faptul că  importanţă deosebită în activitatea cu elevii o are capacitatea empatică a profesorului, care constituie o premisă a optimizării relaţiilor profesorului cu elevii şi o condiţie necesară pentru promovarea învățării interactive.

             Menționez că empatia  profesorului este o modalitate spontană şi rapidă de pătrundere în starea de spirit a elevului, înţelegând intenţiile, trăirile şi gândirea celorlalţi, există posibilitatea unei anticipări relativ corecte a comportamentului partenerului, fapt extrem de important în stabilirea unor  relaţii interpersonale deziderabile şi fixarea unei strategii proprii de comportament faţă de elevi.

             Concomitent cu aceasta profesorul trebuie să  poată evalua relativ corect ceea ce simte, trăieşte, gândeşte elevul, se poate transpune psihologic în situaţia lui şi, printr-o comunicare eficientă, să creeze condiţii adecvate de influenţare necesare pentru promovarea învățării interactive.

              În această ordine de idei, presupunem că competenţa empatică a învăţătorului este solicitată în toate momentele lecţiei şi în toate sensurile de comunicare: de la învăţător spre elevi şi de la elevi spre învăţător, iar munca diferenţiată, soluţia cerută de diferenţele individuale presupune cunoaşterea empatică a elevilor.

            Empatia pedagogului presupune formularea întrebărilor într-o manieră neşocantă şi care să nu intimideze sau să blocheze copilul, întrebările să trezească curiozitatea  şi să-i solicite redescoperirea adevărului prin efort propriu.

            Astfel, climatul creat de comportamentul învăţătorului prin zâmbet, mişcări aprobatoare ale capului, căldura vocii, contactul vizual cu elevii, gesturi încurajatoare pentru continuarea răspunsului încurajează copilul şi-i sporesc efortul de concentrare în timpul învățării interactive pentru a face faţă sarcinii aducătoare de satisfacţii.

Sărbatoarea "Toamna de aur"

Guzun Margareta, școala primară Dubăsarii Vechi, Criuleni

Metoda proiectului de grup

Învățătoare clase primare, L.T.P.A. „Nicolae Sulac”
Svetlana Spătaru

Sala de clasă peste cincizeci de ani

Sala de clasă peste cincizeci de ani va fi o sală încăpătoare înzestrată cu tehnologii noi. Va avea ferestre mari cu o iluminație perfectă și pereți mobili care vor fi amenajați cu tablă multifuncțională și aparate de supraveghere. Fiecare elev va dispune de un calculator propriu aranjat pe o masă specială și un scaun confortabil. Profesorul va fi în rol de ghid și va dirija procesul de învățare-predare-evaluare. Părinții vor avea posibilitatea să-și urmărească copiii prin internet. Elevii vor avea posibilitatea să lucreze în ritm propriu, individual, cu pauze de cite ori va avea nevoie. Condițiile clasei îi vor permite elevului să participe la concursuri, olimpiade chiar și proiecte internaționale din sălile de clasă. Mi-ar fi foarte trist fără flori de cameră care înviorează mult încăperea. Așa fel de clase va permite elevului să se simtă liber la lecție care îi va spori mult calitatea procesului educațional. Sper să mi se realizeze visul.

Învățătoare clasele primare, L.T.P.A „Nicolae Sulac”

Svetlana Spătaru