Experimentul în cadrul lecţiilor de ştiinţe

,,Mi s-a spus şi am uitat,

Am văzut şi am înţeles, 

Am făcut şi am învăţat” 

(Confucius)

„Întâmplarea nu ajuta decât o minte pregătită” – spunea Pasteur – „căci o minte nepregătită nu vede mâna pe care o întinde întâmplarea” completează Fleming. Întâmplarile acestea presupun inteligenţă, imaginaţie, dorinţa de „a şti”, spirit creator, flexibilitate, perseverenţă.

    Lecţia pune în discuţie experimente, cu ajutorul cărora elevii vor descoperi lucruri simple din punct de vedere ştiinţific, dar cu multă aplicabilitate în practică. Elevii au posibilitatea să conştientizeze, completeze şi să sistematizeze informaţii referitoare la transformările şi însuşirile corpurilor.

ÎNVELIŞUL GAZOS   AL PĂMÎNTULUI

clasa III

1. ORGANIZARE

*Se împarte clasa în patru echipe de lucru;

*Se identifică echipele şi sarcinile fiecăreia;

Echipa 1: Naturaliştii- ,,Aerul întreţine arderea?”

Echipa 2: Actorii – ,,Răcoare prin evaporare”

Echipa 3: Pictorii – ,, Gheaţa se topeşte”

Echipa 4: Muzicienii - ,, Boabe săltăreţe”

*Se enunţă succint şi accesibil obiectivele 

activităţii 

            2.DESFĂŞURAREA  EXPERIMENTULUI

*Se verifică materialele

*Se prezintă fişa de experienţe, aceasta este completată de un elev din echipă ales de colegi.

*Se monitorizează de către învăţător în permanentă activitatea, oferindu-se indicaţii şi ajutor acolo unde este nevoie.

                                                                  Timp de lucru: 15  minute

Echipa 1 “Naturaliştii ” 

Experimentul: Aerul întreţine arderea?

Materiale	Mod de lucru	Ce observăm?	Explicaţia
- farfurie - apă colorată - lumânare aprinsă - un borcan de 800 ml - plastilină	1. Într-o farfurie întinsă se pune apă colorată puţină. 2. Se fixează lumânarea în centrul farfuriei cu ajutorul plastilinei şi se aprinde. 3. Lumânarea aprinsă este acoperită cu un borcan.	Lumânarea arde un scurt timp, apoi se stinge. După stingerea lumânării, apa din farfurie urcă în borcan.	Aerul conţine oxigen, care întreţine arderea. Lumânarea se stinge atunci când oxigenul s-a consumat.

    Se urmăreşte desfăşurarea activităţii fiecărei echipe şi se intervine la solicitarea lor. (conversaţia demonstraţia,  problematizarea, explicaţia, cooperarea).

Ce gaz folosesc plantele în procesul de respiraţie?

      Răspunsuri aşteptate: (scrise de către elevi în cele două coloane ale tabelelor rămase libere)

Echipa 2 “Actorii” 

Experimentul: Răcoare prin evaporare

Materiale	Mod de lucru	Ce observăm?	Explicaţia
- un pahar - un termometru de cameră - un şerveţel de hârtie - apă la temperatura camerei	1. Se măsoară temperatura apei din pahar. 2. Se introduce şerveţelul în apa din pahar, se scoate şi se stoarce. 3. Se înfăşoară pe rezervorul termometrului. 4. Se aşteaptă câteva minute. 5. Se citeşte temperatura indicată de termometrul înfăşurat în şerveţelul ud.	* Temperatura indicată de termometrul înfăşurat  în şerveţelul umed este cu câteva grade mai mică decât temperatura apei din pahar.	* Apa din şerveţelul umed se evaporă. Pentru a se evapora, apa preia din căldura de la şerveţel, iar acesta se răceşte.

     Se urmăreşte desfăşurarea activităţii fiecărei echipe şi se intervine la solicitarea lor. (conversaţia demonstraţia,  problematizarea, cooperarea).

    De ce se pune un prosop umed pe fruntea unei persoane care are febră?

    Răspunsuri aşteptate: (scrise de către elevi în cele două coloane ale tabelelor rămase libere)

Echipa 3 “Pictorii” 

Experimentul: Gheaţa se topeşte

Materiale	Mod de lucru	Ce observăm?	Explicaţia
- un pahar - apă - cuburi de gheaţă	1. Se umple paharul cu apă. 2. Se pun câteva cuburi de gheaţă, astfel încât apa din pahar să se ridice până la marginea paharului. 3. Se aşteaptă câteva minute.	* După câteva minute gheaţa se topeşte. Apa nu curge din pahar. Mai mult, nivelul ei rămâne acelaşi.	* Cuburile de apa plutesc pe apă, deoarece gheaţa este mai uşoară decât apa. Apa rezultată din topirea cuburilor de gheaţă ocupă un volum mai mic decât gheaţă.

 Se urmăreşte desfăşurarea activităţii fiecărei echipe şi se intervine la solicitarea lor. (conversaţia demonstraţia,  problematizarea, cooperarea).

  De ce reuşesc să supravieţuiască vieţuitoarele din lacuri pe timpul iernii?

Răspunsuri aşteptate: (scrise de către elevi în cele două coloane ale tabelelor rămase libere)

Echipa 4 “Muzicienii” 

Experimentul: Boabe săltăreţe

Materiale	Mod de lucru	Ce observăm?	Explicaţia
- apă minerală - boabe de stafide - un pahar	1. Se pun boabele de stafide în pahar. 2. Se toarnă apa minerală.	* Boabele de strugure urcă şi coboară în apă.	* Bulele de dioxid de carbon din apă sunt mai uşoare decât apa. Ele se lipesc de boabele de struguri şi urcă împreună. La suprafaţa apei, bulele de gaz ies în aer, iar boabele, fiind grele, cad în pahar.

Se urmăreşte desfăşurarea activităţii fiecărei echipe şi se intervine la solicitarea lor. (conversaţia demonstraţia,  problematizarea, cooperarea).

Ce s-ar întâmpla dacă am realiza experimentul cu apa plată?

Răspunsuri aşteptate: (scrise de către elevi în cele două coloane ale tabelelor rămase libere)

AVANTAJELE REALIZĂRII EXPERIMENTULUI

*Are un caracter interactiv;

*A acoperit domeniul: - psihomotor: capacitaţi (de a asocia adecvat noţiunile şi termenii specifici ştiinţelor, în diferite contexte de utilizare), aptitudini şi deprinderi;

       - socio-afectiv: atitudini în timpul lucrului în echipă, cooperare, acceptare;

       -  cognitiv: cunoştinţele acumulate anterior;

*A oferit un feed-back imediat (învăţătorul a putut să intervină în diverse situaţii);

*A implicat verificarea tuturor elevilor într-un interval de timp limitat;

*A constituit o modalitate atractivă de lucru, integrînd şi elevi cu probleme de adaptare.

                Maria Derenco, profesoară gimnaziul Podgoreni, r-nul Orhei