AUTOCUNOAŞTEREA

AUTOCUNOAŞTEREA  

(dIVERSE TEHNICI)

1.      Soarele a răsărit pentru copiii cu ochi albaştri, pentru cei care au acasă o soră, pentru cei care au papuci negri, pentru cei care au în numele lor sunetul O, pentu cei care au profil în Odnoklassniki!

2.      Linia vieţii: Se va folosi un colan/o coardă şi se vor invita pe rând copiii să travereseze pe linia vieţii, fiecare indicând cele mai importante momente din viaţa sa.

3.      Jocul „Cutia magică”

Materiale necesare: o cutie cu o oglindă ataşată pe fundul ei
Durata: 1 minut pentru participant

Fiecărui participant i se cere să se apropie de cutie, să arunce o privire în fundul ei şi să spună un lucru frumos despre persoana a cărei fotografie se află în interiorul cutiei, fără să spună restului grupului despre ce persoană este vorba. Privind înăuntru se vor vedea desigur pe ei şi fiecare va trebui să spună deci ceva bun despre el. La sfîrşitul activităţii animatorul va putea să sublinieze că fiecare om este înzestrat cu anumite trăsături fizice.

Consideri că oglinda te poate ajuta să-ţi defineşti identitatea, astfel încît să poţi afirma: „Acesta/ aceasta sunt eu, cu calităţile şi defectele mele? ”

4.      Jocul: „Numărul acesta este numele meu” Se dă fiecărui copil un număr. Toată ziua li se va adresa numai cu acest număr în loc de numele lor.

Brainstorming: “Cum v-aţi simţi dacă, în locul numelui, ai avea un număr?”

5.      Jocul: „Balonul cu aer cald”.

Vom pleca într-o călătorie imaginară şi vom lua cu noi drepturile copilului, sub formă de bagaje. La  un moment dat, balonul se defectează şi mai trebuie să-l „uşurăm”. Vom renunţa la drepturi, pe rînd, pînă cînd copiii refuză să mai renunţe şi la alte drepturi. Şi, pentru că probabil ultimul drept care va rămîne va fi dreptul la viaţă, le voi mulţumi şi îi voi încuraja să militeze toată viaţa pentru viaţă şi pentru pace.

6.      Activitatea Făcînd cunoştinţă!

1. Se propune copiilor să se ridice în picioare să asculte atent şi să execute anumite mişcări, dacă corespunde categoriei numite;
2. Copiii sunt rugaţi să fie sinceri, deoarece în cadrul acestei activităţi colegii vor să afle mai multe despre fiecare.
3. Activitatea aceasta poate substitui pauza dinamică şi poate fi desfăşurată mai înainte;
4. Li se pronune: 
   
   • Săriţi de atîtea ori, cîţi ani aveţi; 
   • Bateţi din palme de 3 ori, dacă vă iubiţi parinţii; 
   • Vă rotiţi o dată dacă aveţi prieteni; 
   • Săriţi într-un picior, dacă vă ajutaţi părinţii şi buneii; 
   • Închideţi ochii, dacă vă plac fructele; 
   • Clătinaţi din cap, dacă spuneţi de fiecare dată adevărul; 
   • Atingeţi cu degetul nasul, cei care la şcoală se comport mai bine decît acasă; 
   • Ridicaţi mîinele sus cei care totdeauna se spălă pe mîini înainte de a mînca şi în fiecare dimineaţă pe dinţi; 
   • Atingeţi urechile cu mîna cei care iubesc să citească sau să asculte poveşti; 
   • Aplaudaţi-vă sie şi colegilor, care au executat mai mult de 3 mişcări; 
   7. Mingea Călătoare 

Vă aşezaţi în cerc. Invitaţi alături de voi şi profesorii însoţitori. Voi arunca o minge la un copil, îmi voi striga numele şi o caracteristică personală proprie şi apoi ies din grup. La fel veţi proceda şi voi. Ultimul va spune o caracteristică a grupului.

8. Variantă: Ghemul călător:

     Arunc un ghem spre unul dintre voi, după ce îmi spun numele şi o caracteristică personală. Cel care prinde ghemul, ţine firul bine în mână, îşi spune numele şi o caracteristică personală, după care aruncă ghemul spre altcineva. Când ghemul ajunge la ultimul participant, se va face mişcarea în sens invers, pentru strângerea ghemului, dar de data aceasta cel ce prinde obiectul îşi spune propriul nume, apoi numele celui care va primi ghemul.

9. Cercul de conversaţie

Copiii dispuşi în cerc răspund animatorului sau unui vizitator, continuând şi completând enunţurile date. Exemple: Ceea ce prefer eu este .......... ; mi-ar plăcea să fiu .......... ; jocul meu preferat este ......... ; cred că numele meu semnifică ................ ; nu mi-ar plăcea să ştiu ............ ; sunt fericit (trist) când ........... ; aş vrea să fiu mai .......... ; într-o zi sper ..........  .

     Copiilor li se acordă acelaşi timp pentru a da răspunsul potrivit, precum şi libertatea de a nu răspunde, dacă nu doresc acest lucru, „sărind” peste cei care nu vor sau nu ştiu să-şi exprime opţiunea.

10. Autoportretele 

Pe coli de hârtie A4, copiii vor trasa silueta proprie şi vor indica: numele, vârsta, localitatea de provenienţă, caracteristicile personale şi fizice, ce-i place mai mult să înveţe sau să facă la şcoală, pasiunile, etc. Portretele vor fi fixate sau expuse pe perete în sala de mese sau în club, pentru a permite copiilor să se cunoască mai bine pe ei înşişi şi între ei.                                                         

 11. Îngeraşii

Fiecare participant la joc extrage un bilet pe care este scris numele unui coleg. Se stabileşte perioada de desfăşurare a jocului (cel puţin 2-3 zile) şi regulamentul: persoana al cărui nume l-au extras va fi protejatul lor, iar ei vor fi „îngerii”. Cu multă discreţie vor trebui să facă pentru protejaţii lor mici servicii şi gesturi drăguţe, astfel încât aceştia să nu-şi dea seama care le sunt îngerii. Dacă se comunică în scris, mesajele vor fi transmise prin intermediul conducătorului de joc. La sfârşitul perioadei stabilite se dezvăluie identitatea îngerilor.

Evaluare: starea de spirit creată prin „spargerea gheţii”, entuziasmul participării la jocuri 

 12. Dulăii: 

 MATERIALE :- o pătură,- un „ os” ( poate fi un beţişor , o minge , o lingură de lemn,etc)

DESFĂŞURARE:-  Pe pătură , legat la ochi se află un copil ales să fie „ dulăul care are osul”. În jurul său se află roata  celorlalţi „dulăi ” formată din restul  elevilor  clasei care au ca scop luarea „osului”.Jucătorii , păstrând o linişte deplină , spre a se auzi paşii celui care încearcă să ia osul , se pot înţelege din priviri care să încerce  să ia osul , sau pot fi indicaţi de învăţător sau alt conducător al jocului. 

      „Dulăul păzitor” poate să „ doarmă” sau se poate agita cum doreşte în jurul osului său. De asemenea , are voie să încerce să-l prindă pe făptaş , fără a depăşi pătura. Făptaşul prins este eliminat , neprins , trece în locul dulăului. Câştigă cel care a reuşit de cele mai multe ori să fie „dulăul păzitor”.  Stabilirea celui care va fi prima dată dulău păzitor se poate face folosind numărătoarea:

„Ala-bala-portocala

Ce-ai mâncat de te-ai umflat?

Şapte pite şi-un pitoi

Şi-un găvan de usturoi,

Cioc-boc, treci la loc! ”

13. De-a căruţaşii:

MATERIALE – scaune , mai puţine cu unul decât numărul de jucători , care reprezintă „ căruţa”;

DESFĂŞURARE:

Pe scaunele aşezate în cerc , jucătorii aşteaptă să înceapă vânzarea „căruţelor”.

În mijlocul cercului , jucătorul ales ( sau stabilit în urma unei numărători ) pentru aceasta , întreabă :

„De vânzare vreo căruţă?”

Repetă întrebarea trecând de la un jucător la altul. Când i se răspunde „ Nu” , el va întreba mai departe. Profitând de un moment de neatenţie a „căruţaşului cumpărător” , doi jucători diametral opuşi , înţelegându-se prin semne , încearcă să-şi schimbe locurile între ei , strigând în acelaşi timp:

„Da , avem !”

Cumpărătorul  trebuie să profite de această eliberare temporară a  scaunelor  şi să încerce să ocupe el unul.

Cel al cărui scaun a fost ocupat rămâne … de căruţă şi trece în mijloc spre a-şi cumpăra una.

Câştigă cei care au reuşit de cele mai multe ori să-şi schimbe locurile  fără a rămâne „ de căruţă”.

14. Cine pune fasolea pe masă? 

   MATERIALE : 6 săculeţe de pânză umplute cu fasole  şi cusute la gură (câte trei pentru fiecare echipă) ; fiecare săculeţ nu trebuie să cântărească mai mult de un sfert de Kg;

-        Două măsuţe al căror blat nu depăşeşte jumătate de metru pătrat; 

 DESFĂŞURARE:

       Elevii împărţiţi în două echipe se aliniază la 3 m distanţă de măsuţă ( în spatele unei linii );

       De la această linie , fiecare jucător primind trei săculeţe cu fasole  va încerca să-i arunce pe rând astfel încât aceştia să aterizeze şi să rămână pe masă .( Nu este simplu deloc!).

       Fiecare săculeţ rămas pe masă aduce echipei câte un punct.

   Sau , fiecare săculeţ poate primi un anumit număr de puncte ( primul 25 , al doilea 50 , al treilea 100 .)

         Câştigă echipa care totalizează cele mai multe puncte.

15. Taxiul

Joc energizant „Taxiul”

Se propune elevilor să se mişte prin clasă, imitînd mersul taxiului, la semnal copiii se împerechează şi discută, pornind de la următoarele afirmaţii: „Îmi place de tine atunci cînd... Nu-mi place de tine atunci cînd...”

Jocul se repetă pînă cînd se întîlnesc mai multe perechi şi discută. Poate fi desfăşurat pe fonul unei melodii. Elevii discută cum s-au simţit şi ce dificultăţi au întîlnit cînd au fost nevoiţi să-şi manifeste sinceritatea şi să-i comunice celuilalt ceea ce simt şi gîndesc despre el.

16. Piramida realizărilor:

Fiecare participant al grupului, la finele zilei va spune ce realizare a făcut el, plsând mâna în centrul cercului format. Următorul participant va plasa mâna pe a predecesorului, formând o piramidă.

17. Soarele din pălmuţe:

Fiecare particpant va decupa fără foarfece mânuţa sa, după care va scrie 5 promisiuni în legătură cu ceva, de ex: Promit ca ...

  Stimați colegi, vă  propun niște  tehnici interactive 

care vă pot fi de folos în cadrul lecției sau a altor activități.

Cu drag,  pentru voi, cei curioși, Svetlana Miron.